Storia dl turism

 turismo sport

D'inviern

Ala fin dl XIX secul ruva i prim schi tla Dolomites. Ntan l tëmp dl fascism scumëncia l turism da d'inviern a fé si prim vares. Do la segonda gran viera vëniel fat su nfrastrutures y njenià ca purtoies. L vën adalerch for deplù turisć.
L sport dai schi devënta na funtana de davani for plu mpurtanta. Al didancuei iel nce pistes da pudejé, per snowboarder y per jì cun la luesa. Jì cun i schi o fé na tour ie ativiteies sportives cunesciudes lonc y lerch; chëi che à ueia de jì cun i schi ala vedla maniera possa nchinamei fé l telemark.

L ann 1956 vëniel metù a jì a Cortina d'Ampëz i prim juesc olimpics da d'inviern dla Talia. Chësta scumenciadiva sportiva ie la sburdla per fé crëscer a uedl udan l turism nia mé a Cortina, ma nce te duta l'autra valedes ladines. L mët man n mudamënt radical tla vita soziela y tl'economia. L lëur da paur vën for deplù lascià da na pert.
L vën metù a jì manifestazions de livel nternaziunel: i Campionac dl Mond de schi l ann 1970 te Gherdëina, la garejedes de Copa dl Mond ju per la "Saslonch" y ju per la "Gran Risa" tla Val Badia. La Marcialonga ie te Fascia dal 1971 incà n apuntamënt tradizionel per duc i apascuinei dl pudejé.

D'instà

L ann 1904 vëniel giaurì la Gran Streda dla Dolomites. Te n valguna valedes ruvel adalerch for deplù turisć, dantaldut tudësc y nglëisc.
L mët man l turism modern: la lia da mont tudëscia (Deutscher und Österreichischer Alpenverein) y taliana (Club Alpino Italiano, CAI) se cruzia che l vënie fat su la prima uties da mont y che l vënie metù su la prima grupes de mëinacrëp.
Cun l crëscer dl turism de jì sa mont, aumënta nce l bujën de avëi na grupa de mëinacrëp esperc che ie boni de judé i alpinisć che adrova aiut. L ann 1954 vëniel metù su te Gherdëina la grupa de judacrëp Catores.
L bujën for majer de n servisc de judacrëp prufesciunel porta pro che tl ann 1990 vëniel metù su l Aiut Alpin Dolomites, che tol ite 16 grupes de judacrëp.

 

FaLang translation system by Faboba