L artejanat
Nia mé lëur da paur
Dal XVIII secul inant chier i paures cun gran lezitënza, dantaldut ntan l inviern, d'autra funtanes de davani per miuré si cundizions de vita.
Te Fascia iel i pitores che depënj d'uni sort de mubilia y stues. Te Ampëz vëniel fat lëures de filigrana d'arjënt y te Fedom lëures tl fier batù, nce ajache la minieres dl Fursil ie iló daujin. Tla Val Badia feji trughes y lëures de drap. Te Gherdëina flurësc la scultura sacra y l vën marciadà de chiena. Tla families univel ziplà popes, ciavei, tieres o saudeies. Chësc artejanat se à svilupà dal XVI secul inant.
I artejans va oradecà
La cundizions sozio-economiches y la stënta sforza n grum de peresc de familia de jì a se crì d'inviern n lëur oradecà. A cësa restel l'ëiles y i mutons che se cruzia di lëures da uni di y de vejelé l bestiam. I scultëures de Gherdëina viagia tres duta l'Europa per vënder si lëures ziplei tl lën. Ntëur la metà dl XIX secul iel te Europa belau 300 filieles de firmes de Gherdëina che vënd scultures y chiena. I pitores fascians va tla valedes ntëur via y nce oradecà per pité si servijes. Plu da giut vel' artejan jiva tla cëses a pité si lëur. A chësta usanza ti dijoven jì sun la stieres.
L artejanat al didancuei
L artejanat ie mo al didancuei n'atività de gran mpurtanza per l'economia dla valedes ladines. N valgun lëures ie unii arbandunei y d'autri se à adatà ai bujëns che ie nasciui cun l svilup turistich. L liam danter l turism y l artejanat vëijen tl ciamp dla hotelaria. L lëur artejanel de tistleri, moleri, zipladëures à messù se adaté ai bujëns de ncueicundì.
