Fusties de n tëmp passà

I sënies dal passà

I reperc archeologics nes dij che i prim nridlamënc tl raion dla Dolomites fova bele ntëur l 7000 dan G.C.
La sostes, sciche per ejëmpl chëla sun Plan de Frea dl Mesolitich a 2000 m, ie suvënz sota salandrons o crëps.
L ann 1987 iel unì abinà sun Mondeval de Sora (2150 m, danter Col y Ampëz) na fòssa cun n schelet de n capo tribù cun manufac de valuta. L dëssa avëi vivù dan 8000 ani zirca.
N nridlamënt ntan dut l ann ie chël dl Tëmp dl Bront a Sotćiastel (Val Badia). L fova na cumenanza de paures y pastri che à vivù iló danter l XVIII y l XVI secul dan G.C.
Dla segonda metà dl Tëmp dl Fier (850-15 dan G.C.) ie i pec che n à abinà sun Col de Flam, che fova n luech de cult (Brandopferplatz).
L ann 2000 iel unì a lum sun Col da Pincan (te Val d'Ana) i mures dla fundamënta dl Ciastel Stetteneck.

La romanisazion

I romans ti à dat ala populazions che stajova te chisc raions l inuem de Rec. Chësc popul ie mo al didancuei plën de sucrëc y misters ajache on mé de puecia testemunianzes.
Dal V secul dan G.C. inant arjonji n livel de cultura aut y scrij te na sort de alfabet nord-etrusch.
Tl ann 15 dan G.C. sotmët i romans, cumandei da Drusus y Tiberius, la Elpes, do na batalia desgrujënta iló ulache l Adesc y l Isarch va adum. Da chësc mumënt inant se mescëida l latin vulgher rujenà dai romans unii adalerch cun la rujenedes dla populazions sotmetudes.

La cristianisazion

Sota i romans toma nce la cristianisazion dla Elpes. I prim miscioneres univa da Aquileia.

Da tlo dependova tl prim nce l vescovat de Jevun, sëura Tluses, che ie unì metù su tl V secul do G.C.. 

Tl aut Medieve, dantaldut sota Carl l Grant (742-814) y si suzessëures, devënta la valedes dl Inn, dl Isarch y dl Adesc de mpurtanza per i coseri tudësc che à da passé da tlo ntan si viac a Roma ulache i giata la legitimazion de si pudëi tres l papa. Per avëi na streda segura ti sëurandajova i coseri gran pert dla puscions ai vëscui, che ëi nstësc ova numinà. 

N luech de pelegrinaje tla Val Badia ie nce l santuar: La Crusc, a 2000 m, sëura l luech de San Linert tl chemun de Badia.

Seniëur Ujep Freinademetz (1852-1908) ie nasciù a Oies tla Val Badia. L ie stat 30 ani alalongia miscioner di Verbic tla Cina. Ai 5 de utober 2003 iel unì detlarà sant tla basilica de San Piere dal papa Giuani Paul II. L sant vën venerà da truep credënc che ruva adalerch te si santuar, fat su tl luech ulache l ie nasciù.